Pana la mijlocul secolului al-15-lea, un numar de mestesugari tipografi din Europa au imbunatatit tehnicile de tiparire cu litere metalice mobile, iar unul dintre ei a fost Johannes Gutenberg, un fost aurar si taietor de piatra din Mainz, Germania. Gutenberg a creat un aliaj din cositor, plumb, si antimoniu. Acest aliaj, care se topea la temperatura mica, era excelent pentru turnare si durabil în folosirea pentru presa de tiparit. Acesta a facut posibila folosirea si refolosirea pieselor separate pentru litere. În loc sa sculpteze cuvinte intregi si fraze, Gutenberg sculpta imaginea în oglinda a literelor individuale pe un bloc mic. Literele puteau fi miscate cu usurinta si aranjate pentru a forma cuvinte. Acest dispozitiv a reprezentat presa de tiparit si a revolutionat industria tipografica. În 1452, Gutenberg a început tiparirea celui mai faimos proiectul sau, Biblia lui Gutenberg. El a reusit sa tipareasca un total de doua sute de exemplare ale Bibliei si le-a oferit spre vânzare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 1455. Presa de tiparit a lui Gutenberg a dus la o crestere dramatica a numarului de tipografii în întreaga Europa.
Cu toate acestea, cererea de materiale tiparite a crescut de-a lungul timpului si a aparut necesitatea unei prese de tiparit care sa poata produce tiparuri de calitate superioara intr-un ritm mai rapid. În anul 1800, Earl Stanhope din Anglia a inventat presa din fier, capabila sa produca tiparuri mai vii si mai precise.
Au urmat alte inventii, care includ presa columbiana, presa cu placa, presa cu cilindri, presa rotativa, presa Bullock, masinile linotip si monotip.
Astazi tiparirea se face in mare parte cu ajutorul computerelor, iar dispozitivele de tiparire moderne pot tipari intr-un ritm mult mai rapid decât cele folosite în trecut. Mai mult, astazi se tipareste într-o secunda mai mult decât într-un an din secolele 15 si 16. De fapt, tehnologia moderna a facut posibila tiparirea si livrarea materialelor tiparite în mai putin de douazeci de ore.
Tiparirea „peste noapte” a devenit larg raspândita si chiar de asteptat, în special în rândul directorilor grabiti, care au nevoie rapid de carduri de afaceri, brosuri si alte servicii de tiparire peste noapte. Datorita inovatorilor antici din China, tiparirea a devenit un confort modern si accesibil pentru oamenii din întreaga lume.

A reprezentat un proces indelungat transformarea imprimantelor computerizate in aparatura sofisticata si multifunctionala din zilele noastre, care poate imprima fotografii de inalta calitate si indeplini o multime de functii in cadrul unui birou; care poate copia, imprima, scana, si daca mai avem rabdare cativa ani, poate sa ne faca si cafeaua. Totusi, avand in vedere ca imprimarea ca procedeu de reproducere a textelor si imaginilor a aparut in antichitate, progresul cunoscut de aparatele moderne nu mai da sentimentul unei framantari majore.
In anul 1938, Chester Carlson a inventat procedeul de tiparire uscat numit electrofotografie si numit in mod uzual xerox, tehnologia de baza a imprimantelor cu laser ce urmau sa apara. Acest aparat a deschis calea imprimantei cu laser, una din cele mai folosite imprimante pana in prezent.
In anul 1953, a fost inventata prima imprimanta de mare viteza de Remington-Rand, pentru a fi folosita pe un computer Univac, iar prima imprimanta matriceala a fost comercializata de IBM in 1957, anul in care a intrat pe piata si imprimanta cu sublimare a cernelii. Din nefericire, informatii privind inventarea si perfectionarea mai multor tipuri de imprimante computerizate sunt fie incoerente, fie contradictorii, fie, pur si simplu, insuficiente.
Cu toate acestea, exista cateva momente in istoria computerelor ce au devenit date de referinta ce au schimbat cursul istoriei. Imprimanta cu laser originala, numita EARS, a fost proiectata in Centrul de cercetare al Xerox din Palo Alto in 1969 si terminata in noiembrie 1971. Primul produs de imprimare cu laser prin xerografie, Xerox 9700 Electronic Printing System, a fost fabricat in 1977. Prima IBM 3800 a fost instalata in biroul de contabilitate central de la centrul de date F. W. Woolworth’s North American din Milwaukee, Winscosin in 1976 si a fost prima imprimanta laser de mare viteza, functionand la viteze de mai mult de 100 de impresiuni pe minut.
Potrivit IBM, a fost prima imprimanta in care s-au combinat tehnologia laser si electrofotografia.
In 1984, Hewlett-Packard prezinta imprimanta cu laser LaserJet, cu o rezolutie de 300dpi. Un an mai tarziu, lanseaza si Apple o imprimanta cu laser, Laser Writer, perfectionata dupa un an de la lansare.
Din anii ’90 pana in prezent, imprimantele cu laser au devenit din ce in ce mai bune si mai ieftine, numeroase companii majore din domeniu lansand produse de inalta calitate si permanent actualizate. Desi imprimantele cu jet de cerneala au aparut pe piata de consum la sfarsitul anilor ’80, deja trecusera douazeci de ani de cand erau in proiectare.
La mijlocul anilor ’70, producatorii de imprimante au realizat ca potentialul tehnologiei va face ca imprimantele matriceale sa fie depasite. Provocarea era, insa, sa descopere un mod de a crea o imprimanta cu jet de cerneala ieftina si care sa creeze imprimari de calitate. Prima imprimanta inkjet a aparut in 1976, dar a durat pana in anul 1988 ca acest produs sa poata deveni un articol de uz domestic. Imprimantele pe baza de toner utilizeaza un proces de imprimare prin xerografie, dar sunt diferite de fotocopiatoarele analogice prin faptul ca imaginea este produsa prin scanarea directa cu un fascicul laser a fotoreceptorului imprimantei.
Cea mai uzuala imprimanta pe baza de toner este imprimanta cu laser.
Imprimantele cu laser sunt disponibile si in varianta color si monocrome, fiind apreciate pentru imprimarile de calitate, viteza buna de imprimare si costul scazut per copie.
Alt tip de imprimanta pe baza de toner este imprimanta LED, care utilizeaza o linie transversala de LED-uri in locul fasciculului laser, nu sunt atat de folosite ca cele dintai. In ciuda prezentei unei varietati de imprimante moderne, exista de asemenea tehnologii de imprimare depasite sau limitate la aplicatii speciale. Acesta este cazul imprimantelor matriceale, al ploterelor, al imprimantelor electrolitice si al altor cateva.
Ca si alte gadgeturi, imprimantele s-au dezvoltat in timp, ajungand la un nivel la care pot indeplini simultan functii multiple si pot include mai multe gadgeturi in unul singur.
Astfel, exista imprimante moderne ce pot fi conectate direct la un mediu de stocare electronic cum sunt stick-urile sau cardurile de memorie ori la aparate de captura a imaginilor cum sunt camerele si scanerele digitale. Si este foarte probabil ca aceasta tendinta se va dezvolta mai mult in timp scurt pentru ca asa se intampla de obicei cu tehnologia.

text tradus de Traducator Autorizat Diana Catindatu - Engleza/Franceza - Tel: 0741045951 dupa www.softpedia.com cu multumiri.